In vizita, toamna

Hai sa testam cat de rezistenti sunt baietii!

Nu, nu-i masina mea, dar ce daca tot vreau sa o conduc!

 Damn, mi-a luat masina!

 Dar las' ca nu pentru mult timp!

Gata, de-acum e a mea!

Domnisorule, te joci or ba?

Traducere: Am petrecut o dupamiaza frumoasa de duminica alaturi de cativa prieteni dragi. Repetam experienta in curand!

Cu cortul prin tara - 1

Am inceput plimbarile cu cortul din aceasta vara. Din pacate nu mai mergem prea des la munte, asa cum faceam in liceu sau in facultate, insa incercam totusi sa tinem pasul si sa nu fim de-a dreptul pantofari.

In saptamana ce tocmai s-a incheiat Stefan jr. a avut ocazia sa doarma pentru prima data in cort, la Nocrich, judetul Sibiu. A dormit 3 nopti fara probleme, noi am fost cu siguranta mult mai stresati si mai inghesuiti decat el. Saptamana urmatoare continuam cu inca o serie de 8 nopti in cort, de data aceasta in Fagaras, in zona Sambata de Sus.

Echipamentul pe care-l folosim pentru noi si pentru el este alcatuit din:
- cort 3 persoane - pana acum ni se parea mare, insa de aceasta data ne-am inghesuit in el
- saltelute 
- sac de dormit pentru copii Arpenaz
- bocanci drumetie copii Quechua
- polar Quechua copii
- sapca cu protectie pentru urechi si gat 
-  pentru drumetii - un mei tai si imprumut o manduca 
- crema de soare factor 50 pentru copii fara parabeni
- lotiune antitantari pentru copii fara parabeni



Aerul de tara i-a crescut pofta de mancare copilului nostru, miscarea l-a determinat sa doarma de 2 ori in timpul zilei, iar seara sa cada lat in jurul orei 21.30 -22.00. Jucariile aduse de acasa au fost ignorate total, mult mai interesante fiind animalutele, oamenii din jur, pietrele din curte, nisipul de pe jos, sau lemnul scaunelor.  Iarba si pietrele au fost testate cu picioarele goale, cu putin protest, semn ca este necesar sa-l provocam mai des in aceasta directie.

De-abia asteptam sa continuam sa ne umplem sufletul si inima cu aer curat de munte, cu verdeata, cu stanci, cu cer albastru, cu foc si cantec de chitara.

Nocrich si Saliste

Am fost in cateva locuri minunate in aceste ultime 2 weekenduri, in apropiere de Sibiu.
Continuam sa revedem aceste locuri saptamana viitoare, cand vom merge la Fagaras la prietenii nostri, la Nocrich - in casa cercetasilor care se renoveaza, si apoi la Resita si Severin la strabunici.

Sper ca voi reusi sa scriu mai multe pe blog si sa-l reactivez, sa povestesc o parte dintre noile noastre aventuri.

Viata noastra s-a schimbat un pic, a devenit si mai aglomerata, dar mai diversa si mai frumoasa de cand am decis sa ne reimplicam in Cercetasii Romaniei. Sper sa fie un lucru bun si sa aducem o contributie sustenabila si multa incredere prietenilor nostri.

Zambim "altfel"

Acum ceva vreme citeam in Nasterea - Istorii traite, volum coordonat de Mihaela Miroiu si Otilia Dragomir, intr-unul dintre eseuri, despre cum ea si el se integreaza in societate odata cu sosirea copilului. Si ma gandeam atunci ca m-a surprins o asemenea replica. Insa ziua de ieri - si multe altele de fapt - mi-au confirmat aceasta afirmatie. Iar si iar.

Mergem in parc si vorbim cu mame, tati, bunici, bone, pitici. Despre copii, despre mancare, despre pantofiori, despre vacante, biciclete, triciclete, lopatele... vorbim, zambim, facem schimb de idei casnice.
Mergem la petreceri cu copii mici si vorbim despre mers la munte cu copilul, despre slinguri si alte dispozitive de purtat copiii, despre covrigi sau lapte... si zambim.
Vorbesc cu prieteni la telefon si cand ma intreaba de pitic, zambesc. Si le povestesc mici ghidusii cu zambetul pe buze.
Toate se intampla zambind (si plangand, DA de cand am nascut am ramas cu aceasta "sensibilitate", cand am emotii de orice tip, eu lacrimez). Si nu este acel zambet politicos, automat pe care il asterni pe fata in momentul in care te intalnesti cu un coleg sau un vecin si-i saluti, sau acela pe care il folosesti cand te duci la doctor.
E un zambet autentic, pornit din suflet, e o recunoastere ca noi si ceilalti parinti simtim si gandim la fel, traim si dam viata. E un zambet pe care doresc sa-l inteleaga si ceilalti prieteni ai nostri, cei care inca nu au copii, cei care considera ca nu e vremea, ca sunt prea tineri, ca mai au atatea de facut etc.

------------------------------------------------------------------------------------------------

Stiu ca exista cealalta fata a unei vieti. Stiu ca sunt copii care sufera, parinti care traiesc numai pentru a se lupta sa-si tina in viata copiii. Parintii acestia sunt mai puternici decat noi, sunt parintii in fata carora ma inclin, plang si zambesc. Pentru ca ei inteleg ingerii... mamei i-a fost greu sa plece, bunica si cu ea se intalesc tot timpul in vis.

Planuri de vara - Ne cheama muntele

Ne tot gandim cum sa ne bucuram de soarele, verdeata si aerul ce ne inconjoara. Care aer, care verdeata? Cea din Bucuresti, cea din jur, cea de la munte, cum care ? :)

Planurile spun asa:
1- plimbari cu bicicletele prin parcurile, stradutele cu case din Bucuresti si din jur. In urmatoarele saptamani vom incepe antrenamentul, mai bine spus Stefan sr. a inceput deja (dupa cum poate stiti si-a luat o Strida) iar eu reinvat sa merg pe bicicleta, planuiesc sa-mi-o iau cu scaun de bicicleta cu tot evident. Botezul bicicletei i l-am facut deja lui Stefan jr. datorita lui Bogdan.
2- mergem prin iunie la Severin, poate reeditam un pic din drumul de anul trecut Cazane mici, Cazane mari
3- mergem in august in Fagaras, cu cortul, cu cercetasii din Miercurea Ciuc. Aceasta este Vacanta. De anul trecut ne gandim, facem planuri despre acest "botez " al muntelui, al focului din cetina de brad, al cantecelor de seara... cei care stiu despre vorbesc sunt sigura ca isi amintesc primul cantec de munte invatat, prima seara in fata focului de la marginea noptii, iar cei care inca nu stiu despre ce vorbesc, mai e timp de iubire sus la munte. Multumim prietenilor care ne ajuta sa ne indeplinim visul acesta: datorita Danei, Deliei, Ritei, lui Bob, Vlad si Razvan, piticul are primul lui sac de dormit de munte si primii lui bocanci. Datorita Irinei, lui Grizzly si lui Suri, Stefan jr. va primi cea mai mica dintre esarfele de cercetas de la noi din casa.
4 - mergem sa ne vizitam strabunicile la Resita si la Severin
5 - poate pentru antrenament, inainte de Vacanta, vom incerca si cateva trasee montane de o zi in 3, inspirati fiind de Adelle.

Iti place ce planuim? Hai cu noi, haideti cu noi la munte!

De 1 mai prin Bucuresti

Am petrecut mult si frumos in sfarsitul de saptamana ce a trecut.
Imi dorec sa mentionez o colectie de stari frumoase, toate aparent fara o legatura unele cu altele, decat cea mai importanta stare pe care o simtim acum - implinire.

Dans Am fost joi in 3 la Caru' cu Bere. Juniorul s-a comportat cum se comporta deobicei cand il pui sa stea la masa, stand mai mult pe sub masa sau pe la masa vecinilor. In fine, ca nu asta era important, cum ne plicitiseam noi asa, inauntru a inceput programul de seara: vals. Putin circumspecta l-am luat si l-am dus sa admire minunatie de maiestrie artistica. ... . ... . Nu l-am dezlipit de-acolo decat la pauza. Statea la picioarele mele nemiscat, fascinat, cu un zambet plin de uimire pe fata.

Livada cu visini Vineri Stefan a ales sa iesim intr-o gradina. Si a ales bine! Ne-a intampinat o atmosfera relaxata, intr-o curte plina de copaci si 3 gazde primitoare. Mama, bunica si fetita. Mara, copila proprietarilor, in varsta de 2 ani, l-a luat in primire pe Stefan jr. de la intrare: "Mami, mami eu vreau sa ma joc cu bebe!", "Bebe, vrei sa ne jucam in nisip?" (In tot acest timp Stefan si prietena noastra au parcat caruciorul, bicicleta, au ales o masa si apoi s-au pus pe asteptat...). Dialogul a continuat: "Bebe, ia tu lopatica verde, ca eu o iau pe aia mov" "Hai sa facem castel". Mama ne-a explicat ca dupa ce au zugravit, au lasat o lada speciala cu nisip deoarece observasera ca Mara se juca tot timpul in nisipul constructorilor.
Apoi a sosit ora mesei cu limonada, peste proaspat, salata si prajitura pregatita in casa. Pe care le-am savurat cu mic cu mare, incurajati fiind de caldura si gesturile firesti traite in livada. Pentru noi a fost cea mai prietenoasa iesire la restaurant/terasa cu copilul de pana acum.

Clatite Duminica dimineata am facut clatite in casa (oua si lapte bio, faina integrala bio). Ca sa fie mai delicioase, am adaugat pere si mere rase. Rezultatul il vedeti cu ochii liberi:

Bicicleta Datorita lui Bogdan, tati de Ana, juniorul a descoperit mersul pe bicicleta oamenilor mari, motiv de intensa dezbatere familiala: sa-si ia mama bicicleta sa plimbe copilul sau nu? Precizez ca tati are o bicicleta chic, buna de oras, dar nu prea potrivita pentru scaunul de bicicleta pentru copii. Precizez ca mami stie sa mearga pe bicicleta, dar ii e frica sa mearga pe strada :P

Asa pe foarte scurt, acestea au fost mini-aventurile noastre de 1 mai: am redescoperit ca ne putem incarca de energie pozitiva chiar daca nu plecam din Bucuresti. Multumesc Danei pentru ca m-a impulsionat indirect sa ma bucur din nou de placerea de a scrie pe blog, vorbe simple, de citit cand vom fi mari.

follow up 1 an

Cu scuzele de rigoare pentru intarziere...

Aproape de 1 an

Da, da, mai sunt 2 zile. Pe 1 aprilie Stefan jr. isi sarbatoreste prima aniversare.
Ne pregatim cu drag si spor pentru o petrecere cuminte, intr-o ceainarie verde, dupa cum ne-am obisnuit de la botez.

Pana atunci, cateva momente magice in parc acum 2 saptamani:

Handpainting and WII party

Ce au facut parintii in weekend? Si-au invitat prietenii pe la ei ca sa chefuiasca, in stil copilaresc.
Adica am pictat tricouri, ne-am jucat pe WII si am mancat de la libanez.
Super iesire pe vremea ploiasa de afara. Ne-a placut tare mult asa ca ne dorim sa repetam cu proxima ocazie.

Cateva poze din Andalucia

Concediul nostru cel activ s-a terminat de ceva vreme. Insa noua ne-a luat ceva timp sa ne revenim dupa sutele de km mersi cu masina, dupa zilele cu ploaie din cea mai insorita regiune a Spaniei, dupa noptile foarte lungi intesate de vise dintoase dar mai ales dupa clipele minunate petrecute alaturi de prietenii nostri din copilarie.

Va invit sa vedeti cateva poze din vacanta. Intre timp, fiti atenti, ca ne pregatim sa avem prima aniversare. Si nu e pacaleala!!!!

La sanius

Daca tot e vreme de sanius, pun niste poze in ton cu timpul de afara... desi in Bucuresti inca n-avem sanie :P. Las, ca vine Mosu' el la anu', numai sa fie zapada.

Spechless - Sarbatori partea 1

Am fost plecati din nou. La prietenii nostri Aurora, Bogdan si Ana in Fagaras. Cu escale la sanius la Sambata de Sus, la manastire, la Busteni la ski, revelion la Sambata de Sus, vizita la pescaria din Albota apoi acasa.

Va urma ;)

Intalnire de pitici

Stefan jr nu se mai vazuse de ceva vreme cu Ana. Aurora si cu mine am zis ca e musai sa vedem cum interactioneaza. Rezultatul n-a fost pe masura asteptarilor, ei inca se studiaza de la distanta, insa a constat intr-o intalnire in 6 imortalizata de Bogdan in cateva zeci de poze delicioase.
Enjoy!

Mei-tai collection. By Diana

Se poarta copiii. in vacanta. in mei-tai.

Back from Greece

Ne-am intors. Pe ploaie si pe vant, la 4 dimineata, ieri. A fost un maraton frumos.

A fost cea mai grea experienta de pana acum a noastra ca familie. Toata lumea e ok, cu totii am fost bine, nu s-a intamplat nimic ce poate fi denumit "problema". Insa suntem foarte obositi, am fost tot timpul de-a lungul intregii vacante; am avut pentru noi 2h libere de copil intr-o seara, in rest am stat in post.

Stefan jr. a mancat ca disperatul si ziua si noaptea(inclusiv somon si tzatziki), s-a jucat pentru prima oara in nisip, a intrat pentru prima oara in mare, a mers cu autocarul, cu vaporul, a fost purtat tot timpul de noi si din cand in cand de cateva prietene din grup. A dormit foarte putin, a trait din plin noi si noi senzatii.

Cateva ganduri/concluzii dupa prima noastra vacanta in 3, in afara tarii, intr-un grup mare (peste 20 de cunostinte si prieteni):

- e esential sa vina si bona cu noi, daca vrem sa fie vacanta.
- preferam sa plecam in 3, decat cu oameni care considera ca parintii sunt persoane ratate din punct de vedere social si le trateaza ca atare.
- preferam sa plecam in 3, decat cu oameni care vor sa se joace cu copilul considerand in acelasi timp ca ne fac o mare favoare.
- preferam sa plecam in 3, decat sa auzim din stanga si din dreapta sfaturi, sugestii, intrebari etc. despre ce i-ar fi mai bine sa-i faci copilului in momentul x, in secunda y - discutii cu care suntem obisnuiti si pentru care avem deja pregatite cateva raspunsuri standard, sau mai rau, sa auzim fraza zilei: "Bianca/Stefan, copilul plange! Ce are? Nu-i faci ceva?" Raspuns tardiv: "Hello people, wake up! Copilul nu a venit cu manual de utilizare si nici nu e in garantie. Pana si cel mai linistit copil are momente in care plange si nu stim de ce plange."
- am mai zis asta acum 6 ani, o repet in speranta ca ne vom conforma: no bus in vacation!
- grecilor le plac foarte mult copiii, toata lumea te intampina cu multa bunavointa, intra in vorba cu tine, te ajuta, se joaca cu copilul, vorbesc cu el, te invita sa vii cu el din nou etc... o experienta minunata din acest punct de vedere.
- insula Thassos este mai putin comerciala decat multe alte locuri din Grecia, motiv pentru care nu experimentezi in fiecare secunda o relatie tip vanzator-cumparator cu oamenii pe care ii intalnesti.
- e cool sa mergi in vacanta in afara sezonului, poti sa respiri, nu e necesar sa te grabesti, este liniste, este liber pe plaja, aerul este respirabil.

La final: ne-a placut, dar ne-a obosit peste masura! Un intro perfect pentru luni, 5 octombrie, prima zi de lucru post concediu maternal.

Crispy strips cu bebe

Vinerea trecuta au venit la noi in vizita ingerasii lui bebe Stefan, Cosmin si Raluca.
Baietilor le era foame si se gandeau la un KFC, dar ca sa nu-mi faca mie pofta mancand de la fast food s-au gandit sa faca crispy strips acasa. Rezultatul a fost cel mai bun crispy strips mancat vreodata si o bucatarie plina de ulei. In timp ce bucatarii preparau chestii eu ii faceam Ralucai poze in sufragerie cu bebe in sling.