De cateva luni imi caut locul... imi doresc sa-mi creez un loc de munca, care sa se potriveasca cu personalitatea si experienta mea, si care sa ma incinte in fiecare zi sa invat mai mult, sa descopar si sa contribui la dezvoltarea oamenilor din jurul meu.
Criza de 30 ani? Da, poate. Sau poate ca nu. Poate este doar despre faptul ca am invatat in timp, de la multi oameni cum sa fiu foarte buna in activitatea pe care o desfasor.
Cum s-a intamplat asta? A inceput cu o joaca in liceu, o joaca numita CERCETASI. In timpul facultatii aceasta joaca a devenit profesie, prin sprijinul liderilor cercetasi am devenit formator, apoi am avut sansa sa lucrez ca facilitator intr-un grup european dedicat programelor si pedagogiei pentru tineri.
Urmatorul pas l-a reprezentat coordonarea la nivel national a activitatilor educative pentru Organizatia Nationala "Cercetasii Romaniei ". In perioada 2004-2007 am desfasurat cateva sute de ore de formare dedicata, de activitati educative non-formale, in beneficiul tinerilor cercetasi romani.
Mai departe am mers catre management organizational, in Consiliul Tineretului din Romania, o federatie de ong-uri dedicata sprijinirii politicilor de tineret. Aici, intre 2007-2009, am lucrat cu o echipa minunata la unele dintre cele mai frumoase programe dedicate implicarii active a tinerilor in procesul decizional. Un proiect care mi-a marcat existenta la CTR a fost dedicat primelor alegeri pentru Parlamentul European desfasurate in Romania - Eu-RO Caravana.
Un moment de cotitura in viata mea a fost cel in care am decis sa lucrez intr-o firma multinationala pe postul de trainer. Aici m-am specializat in formare profesionala prin e-learning si blended learning ( formare fata in fata, mixata cu e-learning ) dedicata domeniul IT. Dupa 3 ani de training, am aplicat si am intrat in echipa internationala de training a grupului ca manager de proiect pe e-learning.
Recent, in 2010, am avut bucuria sa ne reluam colaborarea, Cercetasii Romaniei si cu mine. Colaborarea noastra este puternica, motivata mai ales de programul educativ de leadership extraordinar oferit de cercetasie. De-a lungul timpului, prin incercarile si reusitele mele de a lucra intr-un domeniu sau altul, primul principiu invatat la cercetasi: Learnig by doing, a fost tot timpul prezent. De cele mai multe ori lucrand in subconstient, in cele mai grele momente, intotdeauna am avut convingerea ca intr-un domeniu este necesar sa fii foarte bun, sa atingi excelenta si sa mergi mai departe.
Cand am simtit ca nu pot fi buna, ca-mi lipsesc anumite aptitudini, sau ca acel domeniu nu-mi place, cumva am avut puterea sa merg mai departe si sa o iau de la inceput. Cel mai elocvent moment a fost cel din 2006, cand la terminarea facultatii de Medicina dentara ( 6 ani, la stat), dupa 2 ani de practica intr-un cabinet, am decis ca aceasta este o meserie care nu mi se potriveste. Pot sa fiu un medic dentist bun, dar nu suficient de bun incat sa fiu multumita de mine. Si am continuat cu trainingul si managementul de proiect. Consider ca am facut o alegere buna si ma simt fericita ca am facut acest pas. Multumesc din suflet cercetasilor ca m-au indemnat sa aleg un sistem de valori care sa-mi ofere din timp in timp posibilitatea sa- ma reinventez si sa ofer tot ce este mai bun din mine. Multumesc ca mi-am ales prieteni (si ei pe mine) care sa ma incurajeze sa vad diferit, sa ma dezvolt si sa continui sa caut sa fiu mai buna. Si mai multumesc pentru un lucru: ca m-au invatat sa ofer din resursele mele celor de langa mine - cei 15 ani de voluntariat isi spun cuvantul si fara aceste ore dedicate comunitatii sunt sigura ca viata mea ar fi fost mult mai saraca.
Simt acum ca un nou moment de cotitura se apropie. Ma pregatesc pentru el si astept provocarea vietii cu mai multa seninatate si mai multa liniste decat pana acum. Pentru ca sunt bucuroasa de cine sunt si de ce putem sa facem impreuna, in fiecare zi: o lume mai buna.
Criza de 30 ani? Da, poate. Sau poate ca nu. Poate este doar despre faptul ca am invatat in timp, de la multi oameni cum sa fiu foarte buna in activitatea pe care o desfasor.
Cum s-a intamplat asta? A inceput cu o joaca in liceu, o joaca numita CERCETASI. In timpul facultatii aceasta joaca a devenit profesie, prin sprijinul liderilor cercetasi am devenit formator, apoi am avut sansa sa lucrez ca facilitator intr-un grup european dedicat programelor si pedagogiei pentru tineri.
Urmatorul pas l-a reprezentat coordonarea la nivel national a activitatilor educative pentru Organizatia Nationala "Cercetasii Romaniei ". In perioada 2004-2007 am desfasurat cateva sute de ore de formare dedicata, de activitati educative non-formale, in beneficiul tinerilor cercetasi romani.
Mai departe am mers catre management organizational, in Consiliul Tineretului din Romania, o federatie de ong-uri dedicata sprijinirii politicilor de tineret. Aici, intre 2007-2009, am lucrat cu o echipa minunata la unele dintre cele mai frumoase programe dedicate implicarii active a tinerilor in procesul decizional. Un proiect care mi-a marcat existenta la CTR a fost dedicat primelor alegeri pentru Parlamentul European desfasurate in Romania - Eu-RO Caravana.
Un moment de cotitura in viata mea a fost cel in care am decis sa lucrez intr-o firma multinationala pe postul de trainer. Aici m-am specializat in formare profesionala prin e-learning si blended learning ( formare fata in fata, mixata cu e-learning ) dedicata domeniul IT. Dupa 3 ani de training, am aplicat si am intrat in echipa internationala de training a grupului ca manager de proiect pe e-learning.
Recent, in 2010, am avut bucuria sa ne reluam colaborarea, Cercetasii Romaniei si cu mine. Colaborarea noastra este puternica, motivata mai ales de programul educativ de leadership extraordinar oferit de cercetasie. De-a lungul timpului, prin incercarile si reusitele mele de a lucra intr-un domeniu sau altul, primul principiu invatat la cercetasi: Learnig by doing, a fost tot timpul prezent. De cele mai multe ori lucrand in subconstient, in cele mai grele momente, intotdeauna am avut convingerea ca intr-un domeniu este necesar sa fii foarte bun, sa atingi excelenta si sa mergi mai departe.
Cand am simtit ca nu pot fi buna, ca-mi lipsesc anumite aptitudini, sau ca acel domeniu nu-mi place, cumva am avut puterea sa merg mai departe si sa o iau de la inceput. Cel mai elocvent moment a fost cel din 2006, cand la terminarea facultatii de Medicina dentara ( 6 ani, la stat), dupa 2 ani de practica intr-un cabinet, am decis ca aceasta este o meserie care nu mi se potriveste. Pot sa fiu un medic dentist bun, dar nu suficient de bun incat sa fiu multumita de mine. Si am continuat cu trainingul si managementul de proiect. Consider ca am facut o alegere buna si ma simt fericita ca am facut acest pas. Multumesc din suflet cercetasilor ca m-au indemnat sa aleg un sistem de valori care sa-mi ofere din timp in timp posibilitatea sa- ma reinventez si sa ofer tot ce este mai bun din mine. Multumesc ca mi-am ales prieteni (si ei pe mine) care sa ma incurajeze sa vad diferit, sa ma dezvolt si sa continui sa caut sa fiu mai buna. Si mai multumesc pentru un lucru: ca m-au invatat sa ofer din resursele mele celor de langa mine - cei 15 ani de voluntariat isi spun cuvantul si fara aceste ore dedicate comunitatii sunt sigura ca viata mea ar fi fost mult mai saraca.
0 comments:
Trimiteți un comentariu